Ce am învățat din experiența școlilor din Norvegia și Germania în pandemie?
Măștile au devenit o normalitate în spațiile publice și școli din întreaga lume. Majoritatea școlilor din România s-au redeschis săptămâna aceasta, iar profesorii și elevii vor experimenta o nouă formă de a fi împreună, în același spațiu, dar distanțați.
Pentru a câștiga puțină perspectivă și idei din experiența altor țări care au fost printre primele care și-au deschis școlile de mai bine de o lună, am organizat o întâlnire online. Pe 11 septembrie, 90 de profesori, consilieri și părinți au luat parte la webinarul care i-a avut ca invitați pe Caroline Lewis-Jones (lider de dezvoltare a Birralee International School din Trondheim, Norvegia) și Constantin Lomaca (liderul catedrei de științe de la Franconian International School din Erlangen, Germania).
Discuția a fost facilitată de Măriuca Morariu, liderul Aspire Teachers, iar la final, unul dintre directorii din comunitate, Aurora Zamfir, a făcut un tur live prin școala pe care o conduce în Pucioasa, arătând ce înseamnă pregătirea temeinică pentru început de școală, într-un exercițiu de colaborare cu colegii și autoritățile locale, cu creativitate și multe ore de muncă.
Una dintre concluziile care a reieșit din discuție și din feedback-ul participanților este că deși pandemia a adus aceleași provocări peste tot pentru guvernele și autoritățile locale, capacitatea de auto-guvernare locală și comunicarea echipei de conducere din școală cu toți angajații și cu autoritățile la nivel local au făcut diferența. Toți actorii din învățământ sunt într-un continuu proces de adaptare peste tot și nu există reguli unitare, ci o coordonare din mers între școli și autorități locale (primărie, inspectorate și direcțiile de sănătate publică).
Deși cazurile de infecție au crescut ușor și în Norvegia, și în Germania, cauzele nu sunt legate de deschiderea școlilor, ci mai degrabă de reuniuni la evenimente private, în spațiile domestice sau cartiere, în afara școlii, conform anchetelor epidemiologice.
Cum s-a organizat școala din Norvegia? Măștile nu sunt obligatorii, distanța și igiena da
Birralee international school, trondheim, norvegia (birralee înseamnă spațiu sigur pentru copii)
Alături de Danemarca, Norvegia a fost printre primele țări unde copiii au revenit la școală, în plină pandemie. După o scurtă vacanță, școala a reînceput pe 17 august, iar profesorii au avut doar câteva zile pentru a se pregăti pentru regulile decise la nivel de Udir, adică Departamentul de Educație și Training din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, și transpuse de către autoritățile locale (prin primărie și inspectorii la nivel de județ).
Caroline a spus că premisa în jurul căreia s-au stabilit regulile a fost interesul elevilor, care suferă mai mult în izolare și trebuie să fie prezenți fizic la școală pe cât posibil. Astfel, Udir a stabilit trei scenarii generale, în culorile semaforului: verde - școlile operează normal, fără clase micșorate și distanțare socială obligatorie, galben - cu clase micșorate pentru a menține distanțarea de 1m și reguli de igienă stricte, respectiv roșu, când e la latitudinea școlii câți elevi vin la școală.
Măștile nu sunt obligatorii și ține de alegerea fiecăruia dacă le poartă în școală, însă distanțarea socială și măsurile de igienă sunt obligatorii: toți se spală frecvent pe mâini și își dezinfectează mesele de lucru, sunt încurajate orele ținute afară și vizitatorii nu mai au voie în incinta școlii. Între timp, guvernul a introdus măștile obligatorii în transportul public, iar regulile din școli se pot schimba oricând, în funcție de gradul de răspândire locală a virusului.
Fiecare școală își stabilește propriile reguli, în acord cu scenariul care se schimbă în funcție de numărul de infecții și cere recomandări de la direcția de sănătate locală în cazul vreunei îmbolnăviri.
Măsurile adoptate de școala din Norvegia nu sunt cu mult diferite de cele pe care le-au adoptat școlile din România în scenariul verde, cu excepția obligativității măștii:
Intrări diferite pentru elevii din ani diferiți sau fluxuri de circulație bine stabilite care să minimizeze intersecția grupurilor diferite de elevi.
Orare decalate pentru elevii din ciclurile primar și secundar, începând cu ora 8.30, pentru a minimiza contactul între elevi.
Elevii din ciclul primar se aliniază pe rânduri, în curtea școlii și sunt preluați de câte un profesor (învățător), astfel ca până la 8.45 să înceapă orele.
Școala este dotată cu geluri antibacteriene în locurile intens circulate.
Maxim 20 de elevi în clasă, cu distanțare de un metru.
Toți elevii rămân în aceeași clasă, fiecare având un loc personalizat.
Singurele locuri unde se pot muta sunt la bucătărie, în camera de muzică și bibliotecă, în intervale prevăzute în orar.
Profesorii care au călătorit în afara țării intră în carantină, dar măsura nu li se aplică și copiilor.
Birrallee este o școală non-profit pentru elevi de 4-16 ani vorbitori de limba engleză, care pune accent pe auto-disciplină, curiozitate și independență.
Primul pas pentru adaptarea la noua realitate a însemnat stabilirea unor atribuții clare pentru cei care fac parte din conducerea școlii. Caroline împarte responsabilitatea deciziilor cu un administrator și un director, împreună cu care comunică constant și stabilesc noi măsuri, în funcție de ce se întâmplă de la o zi la alta.
Ce se întâmplă când cineva contactează noul virus?
Administratorul contactează autoritatea de sănătate locală (echivalentă Direcției de Sănătate Publică) și oferă detalii despre caz și contactele pe care le-a avut persoana diagnosticată. Persoana infectată trebuie să rămână în carantină 14 zile, iar în funcție de situația infecțiilor la nivel local, întreaga clasă ar putea face ore de la distanță.
Platformele online pe care le folosesc sunt Google Classroom și SeeSaw, o platformă unde elevii pot crea portofolii digitale, profesorii pot ține pasul cu progresul lor și comunica cu părinții.
Pot părinții să decidă dacă să nu-și trimită copiii la școală?
Fiecare copil are dreptul la educație, iar asta înseamnă că trebuie să meargă la școală, doar dacă părintele decide să opteze pentru homeschooling, retrăgându-l din sistemul public, dar pentru asta trebuie să ofere o educație echivalentă cu cea din sistemul public. Dacă scenariul devine roșu, cei cu diferite condiții de sănătate grave ar putea face lecții online. Aceeași regulă se aplică și profesorilor - dacă scenariul devine roșu, profesorii cu probleme medicale ar putea preda online, însă ca ultimă instanță. Preferința este ca toți să facă efortul de a merge la școală dacă nu au simptome ale bolii și nu au fost testați pozitiv.
Asta nu înseamnă că nu au fost părinți nemulțumiți. În Danemarca, de exemplu, primii care au reacționat vehement la redeschiderea școlilor în primăvară au fost chiar părinții copiilor mici. Aceștia au inițiat un grup pe Facebook cu zeci de mii de urmăritori numit „Copilul meu nu e un cobai Covid”. Cu cât mai clare regulile și mai transparentă comunicarea cu profesorii, cu atât mai colaborativi și părinții, a subliniat Caroline. Dacă, totuși, nu sunt de acord să își trimită copiii la școală din teamă (fără să existe cazuri în familie sau copiii să aibă simptome clare), directorul poate contacta serviciile sociale care vor lua legătura cu părinții.
La nivel de curriculă, nu s-au făcut schimbări, iar orice activități remediale sunt stabilite de către profesori, în urma testelor inițiale pentru elevii din ciclurile primar și gimnazial la engleză și matematică.
Elevilor le-a luat mai mult timp să se adapteze noilor rutine. Dar odată stabilite, atât echipa de conducere, cât și profesorii au devenit mai pregătiți mental pentru orice situație. Mesajul final al lui Caroline pentru profesorii din România a fost „Va părea îngrozitor la început, dar odată ce intrați într-o rutină exersată, va fi mai stabil. Puteți mereu schimba ce nu funcționează. Cheia e flexibilitate și cooperare în echipă.”
Exemplul școlii internaționale din landul bavarez: de două săptămâni, măști obligatorii în clase
Constantin Lomaca, profesor de științe la Franconian International School, în Erlangen a subliniat de la început că și în Germania, regulile diferă de la un land la altul. Din martie au avut mai multe luni de învățare și experimentare și cu platformele online (ManageBac - sistemul de gestionare a învățării pentru școlile care au adoptat curricula Bacalaureat Internațional, Google Classroom și Zoom).
Pe 3 martie, după primul caz de infecție, școala s-a închis, iar conducerea a stabilit primele protocoale, cu lecții sincron (neobligatorii) și asincron. Ulterior, lecțiile au fost reduse la 45 de minute, iar miercurea a fost stabilită zi de wellbeing, fără ore pentru elevi.
Sala de clasă (cu laborator inclus) la Franconian International School
În perioada 10 martie-18 mai, toate lecțiile s-au ținut online, cu durata de 50 de minute pentru elevii din clasele 6-10. La cei mici, întâlnirea online era de două ore, lunea, cu organizarea săptămânii de lucru și întâlniri individuale sau cu grupuri mici de copii în restul săptămânii.
Apoi, până pe 7 iulie, școala a revenit la normal pentru elevii de gimnaziu și liceu, dar cei din clasele terminale nu au mai dat examenul de bacalaureat, media finală fiind rezultatul lucrărilor deja realizate și notelor din timpul anului. Toți elevii purtau mască pe holuri și în curte, sălile erau dotate cu dezinfectant și au fost create trasee cu sensuri unice prin școală pentru a păstra distanța socială. Nu a mai apărut niciun caz de Covid-19.
De la startul noului an școlar pe 17 august, școala a început cu toate orele pentru toți elevii. Toți profesorii au fost testați gratuit, iar regulile din mai-iulie s-au păstrat, cu deosebire că între timp, ministerul bavarez a introdus obligativitatea măștilor și în sala de clasă. Regulile nu se comentează, se respectă, a subliniat Constantin, în ciuda frustrărilor pe care le-au resimțit cu toții. Elevii și profesorii își aduc singuri masca, însă există și măști de rezervă la școală pentru cei care uită sau au nevoie să și-o schimbe.
Acum, principalele măsuri pentru a preveni îmbolnăvările sunt:
Măști obligatorii pentru toți atât pe coridoare, cât și în clase, excepție făcând toți în pauzele de masă, copiii și profesorii din clasele 1-4, care nu trebuie să le poarte în sala de clasă. Aici, profesoara pentru învățământ primar, Elena Copetti, a subliniat că în loc de îmbrățișări și atingeri, elevii au vizionat filmulețe animate prin care să înțeleagă noile reguli, iar profesorii au păstrat un ton optimist și încurajator.
Fluxuri de circulație clare, cu trasee indicate pe podea.
Dezinfectanți și săpunuri în fiecare clasă și grup sanitar.
Protocoale pentru materiile practice - distanțare de 1.5m între grupuri, experimentele sunt descurajate dacă profesorul poate face o demonstrație: fără schimb de obiecte și acolo unde este absolut necesar, folosirea mănușilor de unică folosință; camere aerisite, cu ferestre deschise măcar 5 minute.
Pauze diferite pentru elevii de primar și gimnaziu.
Pe lângă o continuă adaptare a profesorilor, Constantin spune că relația cu părinții este esențială, aceștia au aceleași temeri privind siguranța elevilor ca și profesorii. Barierele pot fi îndepărtate prin ședințe cu părinții, o seară cu părinții și asigurarea constantă, online sau telefonic, că elevii sunt în siguranță la școală.
Asemenea unui joc de șah, în care nu știi ce mișcare te așteaptă mai departe, oamenii găsesc resurse de inventivitate pentru a se adapta. Spre exemplu, pentru a păstra distanța socială, într-un turneu local din Bayreuth, competițiile de șah au fost organizate cu două table pentru fiecare pereche de competitori, astfel încât orice mișcare făcută era imitată de fiecare jucător pe propria tablă de șah. „În primele 2-3 săptămâni va fi cu stres, dar apoi veți vedea că se poate face predare-învățare și în aceste condiții. Asemenea jocului de pe tabla de șah, trebuie să ne adaptăm cât putem și să găsim soluții acolo unde putem.”, a încurajat Constantin participanții.
La final, turul live făcut de Aurora Zamfir, directoarea Școlii Gimnaziale Mihai Viteazul din Pucioasa, a arătat ce înseamnă puterea unui lider dedicat, care mișcă resurse și stabilește relații de parteneriat cu autoritățile și toți angajații școlii, dincolo de lipsuri și blocaje.
Și Irina Constantinescu, directoarea Eco-școlii Matei Gr. Vlădeanu din Cândești-Vale, liderul comunității regionale Aspire Teachers, a publicat un scurt film de prezentare a școlii sale pe Facebook. Miile de ore de muncă petrecute în aceste pregătiri, în școli publice din localități cu resurse limitate arată că atitudinea și implicarea liderilor și a profesorilor pot face diferența, în contextul în care aceleași reguli se aplică tuturor.
Am învățat că peste tot există nesiguranță, regulile se schimbă din mers și testul pentru următorul an cel puțin va fi al rezilienței emoționale, dar și al solidarității din cancelarii și dincolo de norme oficiale și ghiduri de la centru.