Apel la dialog constructiv și explicații clare din partea Ministerului Educației
Ne alăturăm profesorilor din comunitatea MERITO, care atrag atenția, într-o scrisoare deschisă către Ministerul Educației, asupra măsurilor de criză recent anunțate. Aceste măsuri adâncesc deficitul major de încredere într-un sector deja subfinanțat, despre care vorbim mereu ca fiind o prioritate și o problemă de securitate națională.
Suntem alături de colegii noștri, profesori dedicați cu care am lucrat sau lucrăm îndeaproape ca parteneri de inovație și amplificare a practicilor bazate pe dovezi, care aduc mai multă calitate în actul didactic.
Înțelegem că România se confruntă cu provocări complexe, într-un context global dificil pentru toate societățile democratice. Însă, în educație, modul în care aceste măsuri au fost luate și impactul lor direct riscă să afecteze exact zonele cele mai vulnerabile ale sistemului nostru educațional.
Deși susținem pe deplin nevoia unei raționalizări a cheltuielilor și alinierea la bune practici europene, credem că aceste obiective nu se pot atinge fără o consultare reală și o abordare echilibrată. Deciziile luate fără dialog autentic și fără analizarea efectelor concrete sporesc neîncrederea și instabilitatea, compromițând însăși aplicarea eficientă a măsurilor propuse.
În mod specific, profesorii semnalează deja efecte îngrijorătoare:
Comasarea școlilor mici din mediul rural reduce dramatic accesul la educație, accentuând abandonul școlar și excluziunea elevilor vulnerabili.
Creșterea normei didactice la 20 de ore săptămânal riscă să supraîncarce suplimentar profesorii, deja epuizați de sarcini administrative și pregătirea lecțiilor, scăzând inevitabil calitatea predării.
Reducerea remunerației pentru orele suplimentare accentuează deficitul deja grav de profesori în domenii-cheie (matematică, științe) și creează inechitate salarială.
Creșterea normei didactice pentru directori la 14 ore pe săptămână este incompatibilă cu rolul lor de lideri educaționali, obligându-i să aleagă între management de calitate și predare.
Exemplele altor țări, precum Franța, arată că măsuri similare (norme didactice ridicate, salarizare redusă) au dus la greve repetate, deficit de profesori și scăderea drastică a atractivității profesiei didactice.
În plus, recentul raport OECD Teaching Compass subliniază clar că, fără sprijin real pentru profesor (autonomie, dezvoltare profesională și resurse adecvate), niciun curriculum sau strategie de vârf nu va genera schimbările pe care le dorim.
Ca susținători ai deciziilor fundamentate pe dovezi și parteneri ai educației de calitate, credem că e esențial ca Ministerul Educației să aibă un dialog real, constructiv, și să asigure comunitatea educațională că aceste măsuri nu vor compromite și mai mult încrederea, echitatea și performanța în școlile românești.
Acum e momentul oportun ca Ministerul Educației să ofere răspunsuri clare și să inițieze urgent un dialog autentic, transparent și constructiv.
Este nevoie să înțelegem cu toții:
Ce analize de impact și simulări au fost realizate înainte de adoptarea acestor măsuri?
Ce mecanisme suplimentare de sprijin sunt avute în vedere pentru a diminua efectele negative asupra echității și calității educației?
Care sunt dovezile concrete care ne asigură că aceste măsuri pot îmbunătăți într-adevăr performanța și echitatea sistemului educațional?
Mesajul recent, „Spre o nouă arhitectură a educației, mai performantă și mai echitabilă!”, riscă să fie perceput la firul ierbii ca fiind în contradicție cu realitatea concretă din școli.
Invităm Ministrul Educației să inițieze un dialog onest care să clarifice urgent aceste aspecte. Numai astfel putem recâștiga încrederea și ne putem asigura că măsurile luate țin cont de realitățile de pe teren.