Unitatea: Elemente de geometrie, clasa a V-a
(Durata: 10-12 ore)
Marile idei (Care sunt marile idei pe care elevii ar trebui să le înțeleagă învățând această unitate?)
Lumea înconjurătoare poate fi modelată cu ajutorul elementelor de geometrie (puncte, drepte, plane).
Există modalități variate de a măsura distanțe dintre două puncte, lungimi de segmente, unghiuri.
Figurile geometrice desenate pe hârtie sunt reprezentări fizice, imperfecte, ale unor concepte abstracte, perfecte, din lumea matematicii.
Figurile congruente coincid prin suprapunere.
Întrebări esențiale (derivate din Marile Idei, acele întrebări care vor ghida profesorul și pe care și le vor pune elevii pe parcursul lecțiilor)
Cum recunosc forme geometrice în viața reală?
Ce înseamnă să măsor lungimi și unghiuri?
Sunt mai multe feluri de a măsura distanțele și unghiurile? Care?
Cum aleg metoda potrivită de măsurare a distanțelor și unghiurilor?
Cum știu dacă felul în care măsor distanțe și unghiuri este corect?
La ce-mi folosește să știu elemente de geometrie? Ce fel de probleme pot rezolva cu ajutorul lor?
De ce este importantă înțelegerea unui desen (hartă, configurație geometrică)?
Care e diferența între congruență și egalitate?
Competențe specifice (din programa școlară)
1.3. Identificarea noţiunilor geometrice elementare şi a unităţilor de măsură în diferite contexte
Minim: Recunoaște, în configurații geometrice, elemente de bază din geometrie (punct, dreaptă, segment, semidreaptă)
Mediu: Exemplifică segmente / unghiuri congruente în configurații cu axe de simetrie
Maxim: Identifică / recunoaște mijlocul unui segment, puncte coliniare / coplanare, unghiuri proprii / improprii, centrul de simetrie, axa de simetrie
2.3. Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configurații geometrice
Minim: Măsoară pe hârtie segmente și unghiuri utilizând instrumente de geometrie
Mediu: Estimează, pe modele sau obiecte din realitatea înconjurătoare, lungimi, distanțe sau măsuri de unghiuri (utilizând instrumente de măsură neconvenționale)
Maxim: Reprezintă prin desen diferite configurații geometrice folosind instrumente convenționale sau neconvenționale
5.3. Interpretarea prin recunoașterea elementelor, a măsurilor lor și a relațiilor dintre ele, a unei configuraţii geometrice dintr-o problemă dată
Minim: Exemplifică prin plierea unei foi de hârtie a noțiunilor învățate (congruență, simetrie)
Mediu: Estimează distanța dintre două puncte, lungimea unui segment și măsura unui unghi pe figuri geometrice date
Maxim: Estimează mărimea unor caracteristici (distanța dintre două puncte, lungimea unui segment și măsura unui unghi) ale unor obiecte din mediul înconjurător
6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unităţi de măsură şi la interpretarea rezultatelor
Minim: Alege un etalon adecvat pentru activităţi practice referitoare la lungimi
Mediu: Aplică în situații practice elemente de geometrie, pentru a obţine un răspuns la o problemă deschisă (de exemplu, utilizarea unor metode personale pentru citirea informațiilor de pe o hartă) sau pentru a realiza estimări
Maxim: Modelează o situație dată, referitoare la segmente, figuri congruente, mijlocul unui segment și simetricul unui punct față de un punct, prin transpunerea acestora din contextul dat în limbaj specific matematicii
Dovezi ale învățării
Evaluare sumativă: Excursia
Evaluare formativă: fișe de lucru, jocuri (de tip wordwall), bilete de ieșire, teste
Plan de învățare
Autori
Mihaela Ionescu, Liliana Olărașu